prezintă una dintre cele mai mari preocupări ale liderilor europeni în prezent. Aceștia se tem că revenirea președintelui american Donald Trump la Casa Albă va consolida partidele populiste din UE. Mulți cred că premierul ungar Viktor Orbán – cel mai mare perturbator al blocului – va fi principalul beneficiar al celui de-al doilea mandat al lui Trump și că acesta ar putea deveni cel mai important instrument al președintelui american pentru a diviza blocul din interior. În 2025, Orbán ar putea folosi din nou dreptul său de veto pentru a submina politica UE în privința Ucrainei, poziția unită a blocului față de Rusia și impunerea de tarife de represalii împotriva lui Trump. Acest lucru ar putea chiar împiedica UE să genereze resursele fiscale necesare acum că angajamentul Americii față de securitatea sa nu mai pare atât de solid. Premierul ungar a amenințat deja să pună capăt sancțiunilor împotriva Rusiei săptămâna trecută – deși amenințarea sa a fost de scurtă durată. Cu toate acestea, deseori se uită faptul că liderul ungar se confruntă acum cu cel mai dificil an de când a venit la putere în 2010. Și capacitatea sa de a profita de președinția lui Trump ar putea fi exagerată. Deși nici Orbán, nici cei mai apropiați miniștri ai săi nu o arată în public, liderul Ungariei este extrem de îngrijorat de creșterea continuă a liderului opoziției Péter Magyar și a partidului său Tisza. Ultimele sondaje fiabile din noiembrie au arătat că Tisza are între 35 și 45 la sută din sprijinul alegătorilor deciși – adică cu 4 până la 6 puncte procentuale în fața Fidesz-ului lui Orbán. Guvernul a început astfel să inițieze măsuri politice în răspuns și să atace neîncetat credibilitatea lui Magyar pentru a submina momentumul său. Mai întâi au venit amendamente la legea electorală, care au redus numărul de locuri parlamentare în orașul Budapesta de la 18 la 16, justificate de schimbările demografice. Măsura a fost imediat denunțată de deputații opoziției ca fiind manipulare electorală, capitala fiind centrul sprijinului opoziției. Între timp, ca parte a bugetului său pentru 2025, guvernul planifică mai multe subvenții pentru întreprinderile mici și mijlocii, sprijin sporit și scutiri de taxe pentru familii, limite la creditele ipotecare și împrumuturi fără dobândă pentru tinerii deja angajați. Toate acestea sunt concepute pentru a câștiga inimile și mințile celor sub 40 de ani, o demografie în care sprijinul pentru Fidesz este mai slab. Cu toate acestea, măsurile politice de acest fel vin cu un cost, iar în prezent economia Ungariei se confruntă cu dificultăți. Creșterea în 2024 a fost subminată de comenzi slabe în industrie și se preconizează că va crește cu doar 0,5 până la 0,7 la sută. Acest lucru este în contrast puternic cu obiectivul inițial al guvernului de 4 la sută și cu previziunea recentă de 1,5 la sută. Mai mult, inflația pare să crească și mai mult, iar forintul continuă să scadă – deși cu perioade de recuperare în ultimele trei luni – cu implicații inflaționiste suplimentare. Aceste preocupări au împiedicat banca centrală să reducă rata sa de bază sub 6,5 la sută, prima dată în ultimii șase ani.