Eesti Kirjandusmuuseum aduce în atenție raritățile din arhiva sa de cărți cu ocazia Anului Cărții. Directorul muzeului, Piret Voolaid, a aruncat o privire asupra proverbelor și ghicitorilor în limba estonă.
Colectarea folclorului nostru a început în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu marii apeluri ale lui Jakob Hurt. Dar de unde știm ce expresii interesante au fost folosite în limba estonă înainte de asta? De la prima carte în limba estonă publicată acum 500 de ani, au fost tipărite multe cărți care ne pot răspunde la această întrebare.
“Să luăm de exemplu Biblia. Această carte a cărților a fost o sursă inepuizabilă de creație de-a lungul timpului și din ea provin multe expresii cunoscute în vorbirea noastră de zi cu zi, cum ar fi cine caută, găsește; prietenul se cunoaște în necaz sau cine sapă groapa altuia, cade singur în ea,” a subliniat Voolaid.
Există înregistrări scrise despre proverbele în limba estonă încă din timpuri foarte vechi. Cele mai vechi înregistrări ale proverbelor se găsesc în predicile lui Georg Müller, publicate între anii 1600-1606. Ele se găsesc și în cărțile de biserică ale lui Heinrich Stahl și ca exemple de limba estonă în dicționare și gramatici scrise de pastori germani pentru pastori germani.
“În aceste cărți se găsesc expresii formulate în limba estonă care amintesc de proverbele estone, dar care au origine germană, cum ar fi expresia fiecărui lucru îi vine timpul, care a apărut în cartea de cântece a lui Stahl în anul 1637,” a remarcat Voolaid.
Prima colecție mai mare de proverbe se găsește în lucrarea pastorului Heinrich Göseken “Ghid pentru învățarea limbii estone”, publicată în anul 1660. Acest ghid conține peste o sută de proverbe, inclusiv înțelepciunea populară folosită și astăzi, cum ar fi boala vine cu caii, pleacă cu boii sau necazul îl aruncă pe bou în fântână.
Chiar și primele ghicitori tipărite în limba estonă se găsesc în aceeași gramatică a lui Göseken, cum ar fi steagul pe steag, pânza pe pânză, fără a înțepa cu acul, care este încă populară și astăzi.
“Este interesant cum de-a lungul timpului aceste ghicitori au primit soluții complet diferite. Răspunsurile din perioada sovietică includ pantoful Comunardului, drumurile din Estonia, străzile din Tallinn sau drumul asfaltat din Haapsalu și vechiul sapă de mașină,” a subliniat Voolaid. “Cred că este foarte interesant cum aceste expresii sunt atât de puternic înrădăcinate în limba noastră, încât supraviețuiesc și se adaptează la schimbările societății și culturii.
