În Parlamentul European se va pregăti o rezoluție privind menținerea amintirii victimelor perioadei comuniste postbelice din Slovenia. Aceasta a fost hotărâtă aseară de coordonatorii grupurilor politice din Comisia Parlamentară pentru Petiții (Petiții).
Nu se știe încă când vor vota deputații asupra rezoluției în sesiunea plenară. Luni, Petiții a discutat deja pentru a doua oară petiția privind victimele crimelor comuniste, pregătită de istoricul Mitja Ferenc. La Bruxelles despre victimele comunismului în Slovenia Inițiatoarea petiției, europarlamentara slovenă Romana Tomc (EPP/SDS), a declarat că este un “mare succes și o recunoaștere a eforturilor mele de a menține amintirea victimelor comunismului din Slovenia”.
După pregătirea proiectului de rezoluție, acesta va fi mai întâi discutat și decis de comitet, iar în cazul aprobării de către comitet, și de Parlamentul European în sesiunea plenară.
Coordonatorii grupurilor politice din comitet au luat decizia după ce luni comitetul a discutat din nou petiția privind menținerea amintirii victimelor violenței comuniste postbelice din Slovenia și a decis să o mențină deschisă pentru discuții ulterioare.
Tomc s-a angajat să pregătească o rezoluție care să solicite guvernului sloven să condamne crimele comuniste și să asigure dreptul tuturor victimelor la mormânt și amintire. Petiția, semnată inițial de Ferenc, a fost depusă în Parlament în urmă cu doi ani, după ce guvernul premierului Robert Golob a anulat în 2022, la începutul mandatului său, 17 mai ca zi națională de comemorare a victimelor violenței comuniste. Această zi a fost declarată în ultima zi a mandatului de guvernul anterior condus de Janez Janša.
Guvernul actual a scris în decembrie anul trecut, în răspuns la petiție, că “își dă seama de importanța amintirii victimelor tuturor războaielor și a victimelor legate de războaie”. Potrivit propriilor afirmații, acordă o atenție specială victimelor masacrelor de după cel de-al Doilea Război Mondial, dar în ceea ce privește stabilirea unei noi zile de comemorare a tuturor victimelor războaielor și masacrelor postbelice, susține “o propunere bine gândită din punct de vedere științific, care să obțină un consens larg în societate”.
